Din cele mai vechi timpuri pe teritoriul Moldovei actuale oamenii se ocupă cu pomicultura. Încă din secolul al XII-lea călugării mănăstirii „Kievo pecerskaia lavra” sădeau viţă-de-vie pe acest pămînt. Ei, ca nimeni altcineva, înţelegeau şi simţeau natura, de aceea ei alegeau cele mai ecologice şi fertile soluri.
În timpurile străvechi aici se cultiva „Vitis Teutonica” ce se considera primul sort de poamă de pe pămînt.
La începutul secolului XIX-lea după războiul ruso-turc, împăratul Alexandru I pentru sporirea creşterii economiei în această regiune şi dezvoltarea pomiculturii a învitat în satul Şabo 15 familii de origine franceză. Printre ei a fost şi Louis Vincent Tardent, botanic care provenea dintr-o familie elveţiană. Anume el a fost acel care a reînviat pomicultura şi a condus grupul primilor migranţi. Tardent a fost cunoscut personal cu A.S. Pushkin. Fiind impresionat de vinul lui, A. S. Pushkin a scris o poezie întitulată „Vinograd” (în română „Poamă”) în anul 1824.
În anii 60 ai secolului XIX-lea în satul Şabo creştea numărul plantaţiilor de struguri şi arealul dezvoltării acestei ramuri s-a extins pe tot teritoriu Basarabiei inclusiv în zona Purcari. Akhermann, Purcari şi Şoldăneşti se diferenţiau şi se diferenţiază pînă acum printr-o varietate mare a florei şi faunei. E lesne de remarcat faptul că în zilele noastre acolo se află unicul muzeu ecologic din Moldova.
La sfîrşitul secolului al XX-lea şi anume în anul 1998 s-a început lucrul asupra elaborarea vinului ecologic, care ar avea caracterul său şi ar reflecta calitatea solului pe care creşte poama. Discutînd cu fermierii şi agronomii locali, am rămas în căutarea unor pante favorabile pentru creşterea poamei. Bazîndu-ne pe istoria pămînturilor moldoveneşti am ales doua loturi în satul Olăneşti raionul Ştefan Vodă din zona Purcari. Primul lot localnicii îl numesc „ Valea Sinodrei” unde viţa-de-vie se află la 99 de metri înălţime deasupra mării. Al doilea lot localnicii îl numesc „Togoi”. El ne-a impresionat prin pănţile sale.
În afara bazelor ştiinţifice ne-am sprijinit pe legenda populară, care spune că viţa-de-vie calitativă trebuie crescută pe aşa o pantă de unde Nistrul se vede din patru părţi. Acesta a fost un factor foarte important la alegerea loturilor. Acelaşi lucru se referă şi la varietatea solului, belşugul sării minerale şi a apelor subterane, care creează un mediu favorabil pentru creşterea viţei-de-vie a jucat rolul său.
Primele 7 hectare din „Valea Sinodrei” au fost plantate la începutul noului mileniu, anul 2000. Viţa-de-Vie a fost sădită cu ajutorul unei metode unice în esenţa cărei intră experienţa primită în timpul vizitei ţărilor din toată lumea ce se ocupă cu pomicultura. Criteriul de bază specific de diferenţiere constă în densitatea plantării strugurilor. Ei au fost plantaţi cu densitatea 5000 tufe pe un hectar, pe cînd în acel timp densitatea normală a plantării strugurilor în Moldova constituia 2200 tufe. Merită să fie menţionat faptul că volumul recoltei adunate din 5000 tufe a fost la fel ca şi cel de pe plantaţia cu densitatea normală. În ce constă diferenţa? În calitate! O astfel de plantare îi permite butucului să se elibereze de la excesul de mănunchi a poamei; datorită acesteia mănunchiul primeşte energia solului şi a soarelui în plină măsură.
